Filosofie :>

Cred că îi a 5a oară când modific începutul la articolul ăsta...:|
Nu cred ca va încălzeşte cu ceva, dar încerc să îl scriu de vreo lună sau mai mult... (Deci) de cam 2 luni îmi trec tot felul de idei prin materia cenuşie. Şi să vă dau câteva exemple:

"Ce este destinul?" - cred că nu mai are rost să comentez întrebarea asta. A mai fost abordată acum câteva posturi şi mi-am zis părerea.

"Ce este Dumnezeu?" - după părerea mea strict personală, şi accentuez: STRICT PERSONALĂ, Dumnezeu e doar o imagine pur virtuală. Este acea imagine pe care au creat-o oamenii cu mult timp în urmă pentru a ne proteja într-un fel de noi înşine. Aşa au reuşit să opreasca crime, tâlharii şi alte măgării de genu'. După ce au văzut că acest "proiect" dă roade, l-au dezvoltat cât mai mult posibil, ajungând acum o putere mondială. Mi se pare foarta tâmpita ideea şi motivul îl găsiţi într-un articol mai vechi de-al meu. Cred că alte explicaţii nu mai sunt necesare. Acum să trecem la parţile mai....cotidiene să zicem aşa.

"Ce este dragostea?" - şi citez: "Sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva; spec. sentiment de afecţiune faţă de o persoană de sex opus; iubire, amor" din DEX. După părerea mea, dragostea e la fel ca şi radio. La început îţi place, dar pe măsură ce asculţi, începe să te enerveze şi schimbi. Deci dragostea intră în aceeaşi categorie cu "destin", "Dumnezeu" şi ce mai urmează: o idee scoasă la iveală de cineva, un sentiment care se reapelează atâta timp cât persoana pe care o iubim întoarce un anumit sentiment către tine. Nu ştiu dacă aţi înţeles ce vreau să zic...whatever. :) Dragostea este atunci când ai sacrifica orice pentru o persoană, când nu mai gandeşti logic pentru binele ei, când nu iei anumite decizii sau refuzi anumite oportunităţi poate unice pentru a fi cu acea persoană sau a-i face pe plac acelei persoane. Brainwash mai pe scurt. Prostie :)

"Ce este perfecţiunea?" - este o dorinţă, un ţel la care tinzi, dar la care nu poţi ajunge niciodată. Cea mai mare prostie mi se pare zicala "nimeni nu-i perfect". Îi cea mai mare prostie din lume. În primul rând nimeni nu percepe acea "perfecţiune" la fel. De fapt toţi suntem perfecţi în felul nostru. Doar că alţii vor să fim altfel. În fond, nu există nimic perfect. Ceea ce se apropie de perfecţiune pentru unii, pentru alţii poate fi o pierdere de vreme, o prostie, ceva neinteresant sau ceva banal.

Trăim într-o lume creată de strămoşii noştri, dupa anumite legi morale ale prezentului (efect de turmă). Cu toate astea, noi ne jucăm Perfect rolul în Dragoste şi ne realizăm Destinul călăuziţi de credinţa în Dumnezeu.