Intre titlu si acest prim rand brusc mi s-au taiat toti nervii...adica starea de nervozitate...(am vorbit cu BloodLine la telefon. Are o minte asa imposibila :-< ) Ce vroiam de fapt sa zic este un comentariu la articolul precedent scris de Skely. Nu ma uitam la telenovele de pe acasa. (punct). Si de fapt ce vroiam sa fac era sa povestesc telenovela ce am vazut-o.
Deci: bla bla bla(sez 1). Tipa foarte populara are un gagiu care o inselat-o cu sorasa. Tipa asta crede ca de fapt era prietena ei cea mai buna si totodata sorasa vitrega si o face de tot cacatu in fata tuturor. o alta tipa, care ii prietena cu Tipa initiala se cearta cu fostu ei prieten ca ala si-o gasit alta mai buna ca ea si pana la urma il scoate din cacat si ala pleaca cu noua gagica sa atenteze cu smardanu la clocitoare, stiti voi, sa umezeasca meduza, sa forteze intrarea in clopotnita. Fain serial :).
Deci (stiu ca nu se incepe propozitie cu "deci" dar nu am inspiratie la ora asta) la randul meu traiesc o telenovela, iubire, ura, despartiri, pasiune, dimineti cu petale de trandafir si aroma de cafea, dimineti cand te trezesti langa cineva si nici macar nu stii cum il/o cheama, zile mohorate chiar daca afara sunt 35 de grade, cer senin, certuri, gelozie, ciuda, regrete sau iertare. "Nu ar exista viata daca nu ar exista nevoia de sens", zise el. Si ii dau dreptate de data asta. Trebuie sa ai un motiv, sa crezi in ceva, orice ar fi acela, de la Satana - Dumnezeu la o coaja de portocala. Tot timpul vrei sa ajungi la miezul problemei, sa vrei sa stii de ce te-a parasit, de ce e inca gelos/geloasa, de ce s-a stins flacara, de ce inca te mai iubeste chiar daca tu nu il/o mai vrei, pur si simplu, de ce? Daca am gasi raspunsul la toate intrebarile acestea, sau care ne macina pe fiecare dintre noi nu am mai avea probleme, deci nu am mai avea niciun rost sa traim. Bineinteles asta e doar pe plan etic. Daca nu am avea probleme ne-am ghida dupa instinct, ca restu animalelor. Dar noi suntem mai cu mot si ne punem intrebari de fiecare data. Asta e, asa e firea si gandirea noastra. Nu poti nega. Cu toate ca in telenovele de multe ori poti ignora sau pur si simplu sa intorci spatele. Dar in realitate, e cam greu. Oricum, oricat de greu ar fi, trebuie sa ne traim fiecare viata. :)
Subiecte
Daca doriti sa cititi despre anumite subiecte sau pur si simplu doriti sa ne usurati un pic munca lasa-ti comment-uri la articole in care sa propuneti si subiecte despre care sa scriem.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
fain articol. imi place mult:)
Sa nu uitam cine are drept de admin pe blogu asta......asa k ai grija ce zici de mintea mea:P glumeam.....anyway nu numa tu traiesti o telenovela si la mine nu ii gandirea de vina ii idiotenia de gandire feminina care fara nici o suparare ii o prostie.....lipsita complet de logica si imbaiata in orgoliu pur ceea ce nu ii corect
Trimiteți un comentariu